Copii care plâng, tați care pleacă să lupte cu arma-n mâini, bătrâni care tremură speriați, mame disperate, morți, flăcări, bombe, clădiri distruse și fum. Cam astea sunt imaginile pe care le vedem de 12 zile pe toate canalele mediatice. E război în toată regula la un pas de România, și nu știm dacă nu cumva trăim ultima noastră primăvară…
Lăsând de-o parte știrile false, manipulările grosolane și diversiunile, acolo chiar mor oameni. Nu e un scenariu, nu e oculta, nici Bill Gates sau Soros. E doar un om bolnav, trist, neiubit, care a luat-o razna și vrea să demonstreze întregii planete că el e șeful. Ce jalnic!
Să deschizi focul asupra maternităților, asupra spitalelor oncologice sau a locuințelor, să o aburești cu negocierile și coridoarele umane, dar să tragi cu bombe și să ameninți cu butonul roșu, arată clar că ești bun de dus la balamuc în cămașă de…
Vezi articolul original 450 de cuvinte mai mult
No comments yet... Be the first to leave a reply!