Păcatul meu, plăcerea mea


My image in the mirror

Mai niciunul dintre noi nu învațăm din greşelile altuia, unii dintre noi nu învățăm nici măcar din propriile noastre greşeli, le repetăm la infinit până atingem acel terminal în care nu ne mai rămâne decât să închidem ochii pentru totdeauna … atunci realizăm cât de multe ne-am fi dorit să facem şi nu am făcut, câte visuri am avut şi le-am lăsat să se piardă, am trecut prin viață fără să fim noi, fără să trăim. De ce? De ce nu ne ascultăm pe noi, de ce ignorăm tot ce ne face fericiți, de ce ne refuzăm dreptul la viață? De proşti. De ce murim de tineri, atunci când viața trebuie trăită la maxim, de ce ne ignorăm părinții, de ce ne distrugem copiii de mici creând adulți cu mari sechele, de ce ne distrugem partenerii de viață menținând prin luptă chiar relații defectuoase, de ce ne distrugem pe…

Vezi articolul original 663 de cuvinte mai mult

About starchim01

All the best!

No comments yet... Be the first to leave a reply!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: