Cum să-nnebunești în București

Urăsc Bucureștiul. Îl urăsc cumplit. Aglomerația. Valurile de oameni care nu se mai termină. După cum bine observa cineva acum câțiva ani, probabil că suntem singura țară (sau în orice caz una dintre singurele) în care o aglomerație urbană de factura Bucureștiului nu are un contrapunct. Nu avem un echivalent, ceva care să contrabalanseze… un oraș care să echilibreze balanța. Nu avem și nu ne intereseaza. Nu ne doare să dezvoltăm provincia, mai bine să ne îngrămădim cu toții aici. Propun chiar să ne mutăm cu toții în capitală. Sunt sigură că ne încape Bucureștiul. Și-așa stăm la coadă la metrou, la tramvai, la mersul efectiv pe totuar în drum spre bloc. Mergem adunați, în șir indian la orele de vârf. Mașină la 5 ca să ieși de la muncă? Doar dacă vrei să înnebunești de tot. Și să nu mai ajungi niciodată acasă. Poate doar a doua zi, după…